dăscălime definitie
- Vezi aici mai multe sinonimedăscălime
- Vezi aici mai multe rimedăscălime
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cudă
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cudăs
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cume
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuime
dăscălíme f. Fam. Corpu dascălilor, corpu didactic. substantiv feminindăscălime
dăscălíme (pop.) s. f., g.-d. art. dăscălímii substantiv feminindăscălime
dăscălime f. corpul de dascăli (laici sau bisericești): se adună o mulțime de dăscălime la noi CR. substantiv feminindăscălime
DĂSCĂLÍME s. f. (Pop.) Mulțime de dascăli (1), totalitatea dascălilor. ♦ (Înv.) Elevi care urmau o școală de preoți. – Dascăl + suf. -ime. substantiv feminindăscălime
DĂSCĂLÍME s. f. (Cu sens colectiv; popular) Mulțime, grup de învățători sau de profesori. Cu toată dăscălimea dumnealui, cu toată societatea moftologică a dumnealui... degeaba! CARAGIALE, O. I 102. ♦ (Rar) Elevi care urmau o școală de preoți. Am găsit o mulțime de dăscălime adunată. CREANGĂ, A. 128. substantiv feminindăscălime
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluidăscălime
| dăscălime | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | dăscălime | dăscălimea |
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular | dăscălimi | dăscălimii |
| plural | — | — | |