duruitoare definitie

credit rapid online ifn

duruitoáre (rar) (-ru-i-) s. f., g.-d. art. duruitórii; pl. duruitóri substantiv femininduruitoare

duruitoare f. fam. scripcă proastă. substantiv femininduruitoare

credit rapid online ifn

DURUITOÁRE, duruitori, s. f. (Mold.) Cascadă. Sub rîpa dreaptă a muntelui, scînteia o pînză de apă în cădere: acolo era o duruitoare. SADOVEANU, F. J. 372. substantiv femininduruitoare

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiduruitoare

duruitoare  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular duruitoare duruitoarea
plural duruitori duruitorile
genitiv-dativ singular duruitori duruitorii
plural duruitori duruitorilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z