DOLÓN s.n. Velă mică pătrată, invergată pe un catarg înclinat, la o navă de transport feniciană. [< gr. dolon, cf. lat. dolo]. substantiv neutrudolon
DOLÓN s. n. velă mică, pătrată, invergată de un catarg înclinat, la o navă de transport feniciană. (< fr. dolon) substantiv neutrudolon
Dolon, războinic troian, trimis de către Hector să-i spioneze pe greci. A fost prins însă de Diomedes și Odysseus și silit să-i trădeze pe ai săi. substantiv neutrudolon
dolon substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | dolon | dolonul |
plural | doloane | doloanele | |
genitiv-dativ | singular | dolon | dolonului |
plural | doloane | doloanelor |