DOCETÍSM s.n. Erezie de la începuturile bisericii creștine, care susținea că Iisus Cristos nu ar fi fost om decât în aparență. [< fr. docétisme, cf. gr. dokein – a părea]. substantiv neutrudocetism
DOCETÍSM s. n. erezie de la începuturile bisericii creștine care susținea că Isus Cristos nu ar fi fost un om decât în aparență. (< fr. docétisme) substantiv neutrudocetism
docetism substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | docetism | docetismul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | docetism | docetismului |
plural | — | — |