disciplinar definitie

DISCIPLINÁR, -Ă adj. Potrivit disciplinei, de disciplină. ◊ Pedeapsă disciplinară = pedeapsă aplicată (cuiva) pentru încălcarea unor reguli de disciplină. [Cf. fr. disciplinaire, it. disciplinare]. adjectivdisciplinar

DISCIPLINÁR, -Ă adj. (și adv.) potrivit disciplinei. ♦ pedeapsă ~ă = pedeapsă aplicată (cuiva) pentru încălcarea unor reguli de disciplină. 2. referitor la o disciplină științifică. (< fr. disciplinaire) adjectivdisciplinar

* disciplinár, -ă adj. (d. disciplină; -inaire) Relativ la disciplină: pedeapsă disciplinară. Adv. În virtutea disciplineĭ. adjectivdisciplinar

disciplinár (-ci-pli-) adj. m., pl. disciplinári; f. disciplináră, pl. disciplináre adjectivdisciplinar

disciplinar a. privitor la disciplină: pedeapsă disciplinară. adjectivdisciplinar

DISCIPLINÁR, -Ă, disciplinari, -e, adj. (Adesea adverbial) Conform cu disciplina, privitor la disciplină, urmărind disciplina sau disciplinarea. ◊ Pedeapsă (sau sancțiune) disciplinară = sancțiune care se aplică unei persoane pentru încălcarea regulilor de disciplină a muncii din instituția sau organizația în care activează. Pe cale disciplinară = prin pedeapsă disciplinară. – Din fr. disciplinaire. adjectivdisciplinar

DISCIPLINÁR, -Ă, disciplinari, -e, adj. Conform cu disciplina, privitor la disciplină, urmărind disciplina sau disciplinarea. ◊ Pedeapsă (sau sancțiune) disciplinară = sancțiune care se aplică unei persoane pentru încălcarea regulilor de disciplină ale instituției sau organi­zației din care face parte. Încălcarea de către studenți a disciplinei și regulamentului de ordine interioară al instituției de învățămînt superior atrage după sine... sancțiuni disciplinare. COL. HOT. DISP. 1953, nr. 71, 1195. ◊ Loc. adv. Pe cale disciplinară = prin pedeapsă disciplinară. Dacă ți-ai fi făcut totdeauna datoria, n-ai fi venit aici pe cale disciplinară. SADOVEANU, P. M. 118. ◊ (Adverbial) Am propus să fii transferat disciplinar. SADOVEANU, P. M. 112. adjectivdisciplinar