DIGENÉZĂ s.f. (Biol.) Însușire a unor viețuitoare de a avea două moduri de reproducere (sexuată și asexuată). [Cf. gr. dis – de două ori, genesis – naștere]. substantiv feminindigeneză
DIGENÉZĂ s. f. reproducție alternativă, sexuată și asexuată. (< fr. digenèse) substantiv feminindigeneză
digeneză | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | digeneză | digeneza |
plural | digeneze | digenezele | |
genitiv-dativ | singular | digeneze | digenezei |
plural | digeneze | digenezelor |