diastază definitie

credit rapid online ifn

DIASTÁZĂ s.f. 1. Ferment solubil care transformă diverse substanțe; enzimă. 2. Dezlipire accidentală a două părți anatomice normal unite sau articulate între ele; disjuncție. [< fr. diastase, cf. gr. diastasisseparație]. substantiv feminindiastază

DIASTÁZĂ s. f. 1. enzimă. 2. dezlipire accidentală a două părți anatomice, normal unite sau articulate între ele; disjuncție. (< fr. diastase) substantiv feminindiastază

credit rapid online ifn

* diastáză f., pl. e (vgr. diástasis, distanță. V. extaz, metastază). Chir. Depărtarea accidentală a doŭă oase articulate. Chim. Ferment solubil care transformă diferite substanțe: ptialina glandelor salivare e o diastază. substantiv feminindiastază

!diastáză (di-as-ta-/-a-sta-) s. f., g.-d. art. diastázei; pl. diastáze substantiv feminindiastază

DIASTÁZĂ, diastaze, s. f. 1. (Biol.) Enzimă. 2. (Med.) Despărțire accidentală a două oase articulate, în urma unui șoc, a unui efort etc. [Pr.: di-a-] – Din fr. diastase. substantiv feminindiastază

DIASTÁZĂ, diastaze, s. f. 1. (Chim.) Amilază. 2. (Anat.) Despărțire accidentală a două oase articu­late, în urma unei lovituri, a unui efort violent etc. – Pronunțat: di-a-. substantiv feminindiastază

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluidiastază

diastază   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular diasta diastaza
plural diastaze diastazele
genitiv-dativ singular diastaze diastazei
plural diastaze diastazelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z