destrăbăla definitie
- Vezi aici mai multe sinonimedestrăbăla
- Vezi aici mai multe rimedestrăbăla
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cude
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cudes
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cula
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuăla
destrăbălá (destrăbăléz, destrăbălát), vb. – A corupe, a vicia, a perverti. Origine necunoscută. Prezența lui b intervocalic, ca și lipsa mărturiilor vechi, ne fac să credem că este vorba de un cuvînt modern, poate it. (s)traballare „a oscila”. Nu este posibilă der. din lat. *disterebellāre (Densusianu, GS, V, 358). verbdestrăbăla
!destrăbălá (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se destrăbăleáză verbdestrăbăla
DESTRĂBĂLÁ, destrăbălez, vb. I. Refl. A duce o viață imorală, de desfrâu; a avea purtări dezmățate. – Probabil din destrăbălat. verbdestrăbăla
DESTRĂBĂLÁ, destrăbălez, vb. I. Refl. A se deda la o viață desfrînată, a avea purtări dezmățate. verbdestrăbăla
destrăbăléz (mă) v. refl. (din mă străbălez, auzit de mine în Galațĭ supt forma străbălat, lat. pop. traballare, it. traballare, a dansa mult, a șovăĭ, a se clătina. V. bal, baladă, baĭaderă). Mă stric moralmente, încep a duce o viață desfrînată. verbdestrăbălez
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluidestrăbăla
| destrăbăla | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)destrăbăla | destrăbălare | destrăbălat | destrăbălând | singular | plural | ||
| destrăbălând | destrăbălați | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | destrăbălez | (să)destrăbălez | destrăbălam | destrăbălai | destrăbălasem | |
| a II-a (tu) | destrăbălezi | (să)destrăbălezi | destrăbălai | destrăbălași | destrăbălaseși | ||
| a III-a (el, ea) | destrăbălează | (să)destrăbălai | destrăbăla | destrăbălă | destrăbălase | ||
| plural | I (noi) | destrăbălăm | (să)destrăbălăm | destrăbălam | destrăbălarăm | destrăbălaserăm | |
| a II-a (voi) | destrăbălați | (să)destrăbălați | destrăbălați | destrăbălarăți | destrăbălaserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | destrăbălează | (să)destrăbăleze | destrăbălau | destrăbălară | destrăbălaseră | ||