desfășura definitie

desfășór (vest) și desfắșur (est), a -fășurá v. tr. (lat. dis-facĭolare. V. înfășor. Desfășor, -orĭ, oară; să desfășoare). Întind, dezvolt ceĭa ce era înfășurat (propriŭ și fig.); a desfășura steagu, armata, forțele. V. developez, dezvolt. verb tranzitiv desfășor

desfășurá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. desfășór, 3 desfășoáră; conj. prez. 3 desfășoáre verb tranzitiv desfășura

desfășurà v. 1. a întinde ce era înfășat; 2. fig. a face s’apară: a desfășura un mare zel. [V. înfășurà]. verb tranzitiv desfășurà

DESFĂȘURÁ, desfășór, vb. I. I. Tranz. A face ca un obiect să nu mai fie înfășurat sau ghemuit, a desface, a întinde în toată lungimea sau suprafața. ◊ Refl. Un sul de hârtie se desfășoară.Refl. (Despre unități militare) A trece de la o formație de marș la dispozitivul de luptă. 2. Refl. și tranz. Fig. (Despre locuri și priveliști din natură) A (se) înfățișa, a (se) arăta treptat (în toată amploarea); a (se) întinde, a (se) așterne până departe. ♦ Refl. (Despre fapte, evenimente etc.) A se petrece, a decurge; a evolua în fazele sale succesive. 3. Tranz. A înfăptui o acțiune de durată, pe etape succesive și pe un plan larg. ◊ Refl. Ce viață trepidantă trebuie să se desfășoare acolo! [Prez. ind. și: desfắșur] – Pref. des- + [în]fășura. verb tranzitiv desfășura

DESFĂȘURÁ, desfășór și desfășur, vb. I. 1. Tranz. A face să nu mai fie înfășurat sau ghemuit, a desface, a întinde în toată lungimea sau suprafața. Armatele... Desfășură largi steaguri de falnică paradă. ALECSANDRI, P. III 336. Desfășurînd vălul... o coperi cu el. NEGRUZZI, S. I 32. Calul iar își răpezea, Peste teancuri [de postav] el zbura, Apoi le desfășura Și le da pe la nuntași Care-n lupte sînt fruntași. ALECSANDRI, P. P. 176. ◊ (Poetic) Răsai, o dimineață!... Desfășură în aer cosița ta bălaie, Pe care flori de aur și roze strălucesc. BOLINTINEANU, O. 199. ◊ Fig. Inima-mi... Slăvește sărbătoarea Veacului, Cînd zorii desfășoară flamuri De sînge și flăcări. BENIUC, V. 64. ◊ Expr. A desfășura steagurile (sau steagul) = a porni la luptă, a începe o acțiune de mare amploare. Sub conducerea partidelor comuniste și muncitorești, oamenii muncii din toate țările desfășoară larg steagul luptei internaționaliste. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 26, 1/2. ◊ Refl. Se juca așa de frumușel, încît ghemul nici nu se desfășura. ISPIRESCU, L. 286. Turbanul nu i s-ar fi desfășurat. NEGRUZZI, S. I 21. ♦ Refl. (Despre unități militare) A trece de la o formație de marș sau premer­gătoare de luptă la o formație de luptă. 2. Refl. Fig. (Despre locuri și priveliști din natură) A se înfățișa în aspectele lor succesive, a se arăta în toată amploarea, a se perinda, a se succeda. Oamenilor li se desfășură înaintea ochi­lor o cîmpie necuprinsă, un pămînt vînăt, acoperit cu buruienile topite de geruri. CAMILAR, TEM. 47. Bărăganul tăcea, desfășurîndu-se ca o mare împietrită în necunoscutul depărtării. SADOVEANU, O. III 664. Drumul neted și larg se desfășura înaintea noastră gălbiu și lung. HOGAȘ, DR. II 3. ◊ Tranz. Munții își desfășoară fastul fără seamăn al marilor lor cetăți. BOGZA, C. O. 336. Ah, dragii mei, cît de lină a fost ziua aceea de început de toamnă și cît de măreț și de solemn își desfășura codrul valurile. SADOVEANU, O. IV 484. Cîte-o femeie... își desfășura trecătoarele umbre prin spațiul neguros. EMINESCU, N. 34. ♦ (Despre fapte, evenimente) A se înlănțui, a trece în mod succesiv prin fața spectatorului, a evolua. Ar vedea, ca într-o panoramă, desfășurîndu-se dinainte-i toate acțiunile pornite din această crudă dar bărbătească aplecare a firii omenești. ODOBESCU, S. III 51. 3. Tranz. (Cu privire la acțiuni de durată) A înfăptui în chip succesiv, pe etape și pe un plan larg. Folosind exemple concrete locale, gazeta de perete trebuie să desfășoare o largă muncă de educare a oamenilor muncii în spiritul patriotismului și internaționalismului proletar. SCÎNTElA, 1953, nr. 2689. ◊ Refl. Ce viață arzătoare, plină de clocot și de putere trebuia să să desfășoare acolo ! VORNIC, P. 183. verb tranzitiv desfășura

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului desfășura

desfășura   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) desfășura desfășurare desfășurat desfășurând singular plural
desfășurând desfășurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) desfășor (să) desfășor desfășuram desfășurai desfășurasem
a II-a (tu) desfășori (să) desfășuri desfășurai desfășurași desfășuraseși
a III-a (el, ea) desfășură (să) desfășurai desfășura desfășură desfășurase
plural I (noi) desfășurăm (să) desfășurăm desfășuram desfășurarăm desfășuraserăm
a II-a (voi) desfășurați (să) desfășurați desfășurați desfășurarăți desfășuraserăți
a III-a (ei, ele) desfășoa (să) desfășoare desfășurau desfășura desfășuraseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z