DESCURAJATÓR, -OÁRE adj. (Rar) Descurajant. [< descuraja + -tor]. adjectivdescurajator
DESCURAJATÓR, -OÁRE, descurajatori, -oare, adj. Care te face să-ți pierzi curajul; demoralizant, deprimant. – Descuraja + suf. -tor. adjectivdescurajator
DESCURAJATÓR, -OÁRE, descurajatori, -oare, adj. (Neobișnuit) Care te face să-ți pierzi curajul; demoralizant. adjectivdescurajator
descurajator adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | descurajator | descurajatorul | descurajatoare | descurajatoarea |
plural | descurajatori | descurajatorii | descurajatoare | descurajatoarele | |
genitiv-dativ | singular | descurajator | descurajatorului | descurajatoare | descurajatoarei |
plural | descurajatori | descurajatorilor | descurajatoare | descurajatoarelor |