depinde definitie

credit rapid online ifn

*depínd, -píns, a -pínde v. intr. (lat. de-pendére, fr. dépendre. V. a-pes, pensiune, sus-pend, com-pensez, ponderabil). Atîrn, îs în dependență, la dispozițiunea cuĭva. Țin de, fac parte din: semănătura depinde de ploaĭe, efectu depinde de cauză. V. impers. Depinde de tine să fiĭ fericit orĭ nefericit. verbdepind

DEPÍNDE vb. III. intr. 1. A fi în funcție de..., a atârna de... 2. A fi sub autoritatea, a fi subordonat cuiva. [P.i. depínd. / < fr. dépendre, it. dipendere, lat. dependere]. verbdepinde

credit rapid online ifn

depínde (-d, -ns), vb.1. A fi legat cu necesitate de... – 2. A fi subordonat cuiva. Fr. dépendre, probabil adaptat conjugării lui prinde, după analogia pendre-prendre-prinde.Der. (din fr.) dependent, adj.; dependență, s. f.; independent, adj.; independență, s. f. verbdepinde

DEPÍNDE vb. intr. 1. a fi în funcție de... 2. a fi sub autoritatea, a fi subordonat cuiva. (după fr. dépendre, lat. dependere) verbdepinde

depínde (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. depínd, 1 pl. depíndem; conj. prez. 3 depíndă; ger. depinzấnd; part. depíns verbdepinde

depinde v. 1. a fi sub autoritatea cuiva: servitorul depinde de stăpân; 2. a fi în puterea, la dispozițiunea cuiva: soarta mea depinde de voi; 3. a face parte din: această pădure depinde de moșie; 4. a fi consecința, a proveni: efectul depinde de cauza. verbdepinde

DEPÍNDE, depínd, vb. III. Intranz. 1. (Despre lucruri, fapte, atitudini) A fi legat de..., a fi în funcție de..., a atârna de... ◊ (Ca răspuns imprecis la o întrebare) Când se termină lucrarea?Depinde! 2. (Despre persoane, instituții, ținuturi etc.) A fi sub autoritatea sau sub conducerea cuiva, a fi subordonat cuiva. [Perf. s. depinsei, part. depins] – Din fr. dépendre, lat. dependere. verbdepinde

DEPÍNDE, depínd, vb. III. Intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. «de») 1. (Despre lucruri, fapte, acțiuni, atitudini) A fi legate cu necesitate de..., a fi în funcție de..., a atîrna de..., a fi în puterea cuiva. Nu se poate ca adevărul, drep­tatea, fericirea popoarelor să depindă de un singur om, oricare ar fi el. CAMIL PETRESCU, B. 49. De rezultatele ce le va obține depinde viitorul familiei. REBREANU, R. I 165. ◊ (Unipersonal) Depinde mult și de capriciul soartei. RE­BREANU, R. II 76. ◊ (Ca răspuns neprecis la o întrebare) Cînd se poate termina lucrarea ? – Depinde ! 2. (Despre persoane, instituții, regiuni, ținuturi) A fi sub autoritatea, sub ordinele, sub conducerea cuiva, a fi subordonat cuiva. Era liber, nu datora nimănui nimic, nu depindea de nimeni. VLAHUȚĂ, O. A. III 62. – Forme gramaticale: perf. s. depinsei, part. depins. verbdepinde

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluidepinde

depinde  verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)depinde depindere depins depinzând singular plural
depinzând depindeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) depind (să)depind depindeam depinsei depinsesem
a II-a (tu) depinzi (să)depinzi depindeai depinseși depinseseși
a III-a (el, ea) depinde (să)depindeai depindea depinse depinsese
plural I (noi) depindem (să)depindem depindeam depinserăm depinseserăm
a II-a (voi) depindeți (să)depindeți depindeați depinserăți depinseserăți
a III-a (ei, ele) depind (să)depindă depindeau depinseră depinseseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z