DECALIBRÁT, -Ă, decalibrați, -te, adj. (Despre țeava armelor de foc) Lărgit în urma uzurii sau a unui accident de tragere. – V. decalibra. adjectivdecalibrat
DECALIBRÁ vb. I. tr., refl. A (se) toci ghinturile din interiorul țevii unei arme de foc, a(-și) deforma calibrul (unei arme de foc). [< de- + calibra]. verbdecalibra
DECALIBRÁ vb. tr., refl. (despre o armă de foc) a-și deforma calibrul ca urmare a tocirii ghinturilor din interiorul țevii. (< de1- + calibra) verbdecalibra
decalibrá (a ~) (-li-bra) vb., ind. prez. 3 decalibreáză verbdecalibra
DECALIBRÁ, pers. 3 decalibrează, vb. I. Refl. (Despre țeava armelor de foc) A se lărgi în urma uzurii sau a unui accident de tragere, a-și deforma calibrul. – Pref. de- + calibru. verbdecalibra
decalibrat adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | decalibrat | decalibratul | decalibrată | decalibrata |
plural | decalibrați | decalibrații | decalibrate | decalibratele | |
genitiv-dativ | singular | decalibrat | decalibratului | decalibrate | decalibratei |
plural | decalibrați | decalibraților | decalibrate | decalibratelor |