cutéz, a -zá v. tr. (lat. cottizo, cottĭzare, d. mgr. kottízo, joc cu zarurile. Cp. cu botez, nechez și retez). Îndrăznesc. verb tranzitivcutez
cutezá (-z, -at), vb. – A îndrăzni, a se încumeta. – Mr. cutedz, cutidzare, megl., istr. cutez. Gr. ϰοττίζω „a juca zaruri” prin intermediul unei forme lat. pop. *cottizāre (Densusianu, Rom., XXVIII, 66; Pușcariu 472; Candrea-Dens., 467; REW 2287; DAR; Sandfeld 30; Rosetti, II, 67; Philippide, II, 711); cf. alb. kudzoń, ven. scotezar, rovign. kutisa, aquil. skuttia. – Der. cutezător, adj. (îndrăzneț); necutezător, adj. (timid); cutezanță, s. f. (temeritate), formațiune modernă, cu suf. neol. -anță; necutezanță, s. f. (timiditate). verb tranzitivcuteza
CUTEZÁ, cutez, vb. I. Tranz. A îndrăzni, a se încumeta. – Lat. pop. cottizare. verb tranzitivcuteza
cutezá (a ~) vb., ind. prez. 3 cuteáză verb tranzitivcuteza
cutezà v. a avea curaj, a îndrăzni. [Gr. bizantin KOTTÍZO, a juca în zari (termen primitiv de joc): de unde a risca]. verb tranzitivcutezà
CUTEZÁ, cutez, vb. I. Tranz. A îndrăzni, a se încumeta. – Lat. pop. cottizare. verb tranzitivcuteza
cuteza verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)cuteza | cutezare | cutezat | cutezând | singular | plural | ||
cutezând | cutezați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | cutez | (să)cutez | cutezam | cutezai | cutezasem | |
a II-a (tu) | cutezi | (să)cutezi | cutezai | cutezași | cutezaseși | ||
a III-a (el, ea) | cutează | (să)cutezai | cuteza | cuteză | cutezase | ||
plural | I (noi) | cutezăm | (să)cutezăm | cutezam | cutezarăm | cutezaserăm | |
a II-a (voi) | cutezați | (să)cutezați | cutezați | cutezarăți | cutezaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | cutează | (să)cuteze | cutezau | cutezară | cutezaseră |