curtaj definitie

CURTÁJ s.n. Ocupația de curtier. ♦ Remunerație care se cuvine curtierului. [Cf. fr. courtage]. substantiv neutrucurtaj

CURTÁJ s. n. 1. ocupație de curtier; brokeraj. 2. scăzământ făcut sub formă de plată cuvenită curtierilor, pentru tranzacțiile și operațiile încheiate prin mijlocirea lor. (< fr. courtage) substantiv neutrucurtaj

*curtáj n., pl. e (fr. courtage). Profesiunea de curtier. Cîștigu rezultat din această profesiune. substantiv neutrucurtaj

curtáj s. n., pl. curtáje substantiv neutrucurtaj

curtaj n. 1. meseria curtierului; 2. primă plătită curtierului (= fr. courtage). substantiv neutrucurtaj

CURTÁJ, curtaje, s. n. Ocupația curtierului. ♦ Remunerație acordată curtierului la încheierea unei tranzacții. – Din fr. courtage. substantiv neutrucurtaj