curmală definitie

curmálă (-le), s. f. – Fruct al arborelui Phoenix dactylifera. – Mr. curmă. Tc. kurma, prin intermediul ngr. ϰουρμάς (Roesler 597; Șeineanu, II, 149; Lokotsch 885; Ronzevalle 86); cf. alb., bg. kurmá, sb. urma. Sing. normal, curma, a fost înlocuit de un sing. analogic, format pe baza pl. curmale.Der. curmal, s. m. (arborele care face curmale). substantiv feminincurmală

CURMÁLĂ, curmale, s. f. Fructul curmalului, comestibil, brun-roșcat, oval, bogat în zahăr, cu gust dulce și plăcut. – Cf. ngr. kurmás. substantiv feminincurmală

curmálă s. f., g.-d. art. curmálei; pl. curmále substantiv feminincurmală

curmală f. rodul dulce și gustos al curmalului, ceva mai gros decât măslina: e un aliment nutritiv și sănătos, prețios pentru Africanii călători în pustiuri; din curmale se face și un fel de rachiu. substantiv feminincurmală

CURMÁLĂ, curmale, s. f. Fructul curmalului, comestibil, brun-roșcat, oval, bogat în zahăr, cu gust dulce și plăcut. – Cf. ngr. kurmás. substantiv feminincurmală

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicurmală

curmală   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular curma curmala
plural curmale curmalele
genitiv-dativ singular curmale curmalei
plural curmale curmalelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z