CURARISÍ, curarisesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Înv. și fam.) A (se) supune unui tratament medical; p. ext. a (se) vindeca. – Din ngr. kuráro. adjectivcurarisi
CURARISÍ, curarisesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Înv. și fam.) A (se) supune unui tratament medical; p. ext. a (se) vindeca. – Din ngr. kuráro. verb tranzitivcurarisi
curarisí (a ~) (înv., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. curarisésc, imperf. 3 sg. curariseá; conj. prez. 3 să curariseáscă verb tranzitivcurarisi
curarisí v. a căuta pe un bolnav spre a-l vindeca. verb tranzitivcurarisi
CURARISÍ, curarisesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Înv. și fam.) A (se) supune unui tratament medical; p. ext. a (se) vindeca. – Din ngr. kuráro. verb tranzitivcurarisi
*curarisésc v. tr. (d. cură). Curez, vindec. verb tranzitivcurarisesc
curarisit | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | curarisit | curarisitul | curarisită | curarisita |
plural | curarisiți | curarisiții | curarisite | curarisitele | |
genitiv-dativ | singular | curarisit | curarisitului | curarisite | curarisitei |
plural | curarisiți | curarisiților | curarisite | curarisitelor |