cromare definitie
- Vezi aici mai multe sinonimecromare
- Vezi aici mai multe rimecromare
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cucr
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cucro
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cure
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuare
CROMÁRE, cromări, s. f. Acțiunea de a croma și rezultatul ei; cromaj. – V. croma. substantiv feminincromare
CROMÁRE s.f. Acțiunea de a croma și rezultatul ei; cromaj. [< croma]. substantiv feminincromare
cromáre s. f., g.-d. art. cromắrii; pl. cromắri substantiv feminincromare
CROMÁRE, cromări, s. f. Acțiunea de a croma și rezultatul ei; cromaj. – V. croma. substantiv feminincromare
CROMÁRE, cromări, s. f. Cromaj. substantiv feminincromare
CROMÁ, cromez, vb. I. Tranz. A acoperi un obiect de metal cu un strat subțire de crom. – Din crom. Cf. fr. chromer. verb tranzitivcroma
CROMÁ vb. I. tr. A acoperi (un obiect) cu un strat subțire de crom. [< fr. chromer]. verb tranzitivcroma
CROMÁ vb. tr. a acoperi o piesă, un obiect de metal cu un strat subțire de crom. (< fr. chromer) verb tranzitivcroma
cromá (a ~) vb., ind. prez. 3 cromeáză verb tranzitivcroma
CROMÁ, cromez, vb. I. Tranz. A acoperi (un obiect) cu un strat subțire de crom. verb tranzitivcroma
CROMÁ, cromez, vb. I. Tranz. A acoperi un obiect de metal cu un strat subțire de crom. – Din crom. Cf. fr. c h r o m e r. verb tranzitivcroma
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicromare
| cromare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | cromare | cromarea |
| plural | cromări | cromările | |
| genitiv-dativ | singular | cromări | cromării |
| plural | cromări | cromărilor | |