cordat definitie

CORDÁT, -Ă adj. În formă de inimă; cordiform. [Cf. fr. cordé, lat. cor – inimă]. adjectivcordat

CORDÁT, -Ă adj. în formă de inimă; cordiform. (< fr. cordé, lat. cordatus) adjectivcordat

cordát¹ adj. m., pl. cordáți; f. cordátă, pl. cordáte adjectivcordat

cordát² s. n., pl. cordáte adjectivcordat

CORDÁT², -Ă, cordați, -te, adj. În formă de inimă; cordiform. – Din fr. cordé. adjectivcordat

CORDÁT¹, cordate, s. n. (La pl.) Încrengătură de animale cu corpul susținut de o coardă dorsală sau de coloana vertebrală; (și la sg.) animal din această încrengătură. – De la coardă (după fr. cordé). adjectivcordat

CORDÁTE s.n.pl. (Zool.) Încrengătură de animale, cuprinzând peștii, amfibienii, reptilele, păsările și mamiferele, care se caracterizează prin prezența unui schelet axial; (la sg.) animal din această încrengătură. [Sg. cordat. / < germ. Kordaites, cf. fr. cordés]. adjectivcordate

CORDÁTE s. f. pl. încrengătură de animale celomate cu coardă dorsală, schelet axial și sistem nervos tubular, așezat dorsal. (după fr. cordés) adjectivcordate