constituit definitie

CONSTITUÍT, -Ă adj. Format, alcătuit. ◊ Corp constituit = organizație sau instituție cu caracter oficial, alcătuită pe baza unui statut. [< constitui]. adjectiv constituit

*constituít, -ă adj. Stabilit de lege: autoritate constituită. Format: trup bine constituit. adjectiv constituit

CONSTITUÍT, -Ă, constituiți, -te, adj. Alcătuit, compus, format din... ◊ Corp constituit sau (mai rar) autoritate constituită = organizație sau instituție cu caracter oficial, alcătuită pe baza unui statut. – V. constitui. adjectiv constituit

constituit a. 1. legal stabilit: autoritate constituită; 2. care are un corp bine sau rău format: tânăr bine constituit. adjectiv constituit

CONSTITUÍT, -Ă, constituite, adj. n. și f. (În expr.) Corp constituit sau (mai rar) autoritate constituită = organizație sau instituție cu caracter oficial, alcă­tuită pe baza unui statut. adjectiv constituit

CONSTITUÍ vb. IV. 1. tr. A forma, a alcătui, a reprezenta. ♦ A avea valoare de..., a fi considerat ca... 2. refl. A se înființa, a se întemeia. ◊ (Jur.) A se constitui parte civilă = a formula pretenții de despăgubire împotriva acuzatului. [P.i. constítui și constituiesc, 3,6 -ie. / < fr. constituer, cf. lat. constituere]. verb tranzitiv constitui

CONSTITUÍ vb. I. tr., refl. a (se) forma, a (se) organiza, a (se) întemeia, a (se) înființa. II. a se ~ parte civilă = a formula pretenții de despăgubire împotriva acuzatului. (< fr. constituer, lat. constituere) verb tranzitiv constitui

*constítuĭ și -ĭésc, a v. tr. (lat. constitúere, d. con-, împreună, și statúere, a pune, a așeza, a hotărî. – Eŭ constituĭ, tu constituĭ; el, eĭ constituĭe, să constituĭe. V. destituĭ, statut). Formez esența unuĭ lucru: sufletu și corpu constituĭe omu. Organizez: a constitui o societate. Asignez, daŭ, vorbind de procurarea uneĭ sume: a constitui o zestre, o rentă. Constituĭ captiv, arestez. V. refl. Mă constituĭ captiv, mă predaŭ. verb tranzitiv constituĭ

CONSTITUÍ, constítui, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) alcătui, a (se) forma; a (se) înființa, a (se) întemeia, a (se) organiza. 2. Tranz. A avea valoare de..., a fi considerat ca...; a reprezenta. 3. Refl. (Jur.; în expr.) A se constitui parte civilă = a formula pretenții de despăgubire față de acuzat într-un proces penal. – Din fr. constituer, lat. constituere. verb tranzitiv constitui

constituí (a ~) vb., ind. prez. 3 constítuie, imperf. 3 sg. constituiá; conj. prez. 3 să constítuie verb tranzitiv constitui

constituì v. 1. a face un tot din diferite părți: sufletul și corpul conștitue omul; 2. a fi o parte esențială din: bogăția nu constitue fericirea omului; 3. a stabili, a organiza: a constitui o societate; 4. a se constitui prizonier, a se preda însuș justiției. verb tranzitiv constituì

CONSTITUÍ, constitui, vb. IV. 1. T r a n z. A alcătui, a forma, a reprezenta. Lagărul unit și puternic al demo­crației și socialismului, în frunte cu U.R.S.S., con­stituie forța gigantică de care se izbesc și se sfarmă planurile criminale agresive. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2616. Au fost inaugurate la Blaj trei școli care vor constitui centre de învățătură. Ist. R.P.R. 280. Urmează să se constituie o comisiune de medici care să-l examineze și să se pronunțe. BOGZA, A. Î. 357. ♦ A avea valoare de..., a fi considerat ca... Acest act de arestare nu constituie o flagrantă călcare a Convențiunii, un atac monstruos in contra libertății individuale? ALECSANDRI, T. 1653. 2. R e f l. A se înființa, a se întemeia, a se organiza. Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste s-a constituit în anul 1922, la primul congres al Sovietelor din U.R.S.S.Orașele... constituindu-se pe principiul comunal, se ocîrmuiau de o magistratură. BĂLCESCU, O. II 14. ◊ E x p r. (Jur.) A se constitui parte civilă = a formula (într-un proces penal) pretenții de despăgubiri față de acuzat. – Prez. ind. și: (învechit) constituiesc (BĂLCESCU, O. II 14). verb tranzitiv constitui

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului constituit

constituit   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular constituit constituitul constitui constituita
plural constituiți constituiții constituite constituitele
genitiv-dativ singular constituit constituitului constituite constituitei
plural constituiți constituiților constituite constituitelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z