consort definitie

credit rapid online ifn

CONSÓRT s.m. (Rar) Prinț consort = soțul unei regine suverane. [< fr. consort, cf. germ. Konsorte, lat. consors]. substantiv masculinconsort

consórt (consórți), s. m. – Soț. Fr. consort, it. consorte.Der. consoartă, s. f. (soție); consorțiu, s. n., din lat. consortium (sec. XIX). substantiv masculinconsort

credit rapid online ifn

CONSÓRT s. m. prinț ~ = soțul unei regine suverane (în Marea Britanie și Olanda). (< fr. consort, lat. consors) substantiv masculinconsort

consórt (persoană) s. m., pl. consórți substantiv masculinconsort

CONSÓRT, consorți, s. m. (În sintagma) Prinț-consort = soțul unei regine încoronate ca suverană. – Din fr. consort, lat. consors, -tis. substantiv masculinconsort

CONSÓRT, consorți, s. m. (Rar, numai în expr.) Prinț-consort = soțul unei regine încoronate ca suverană. substantiv masculinconsort

consorte m. 1. soț; 2. pl. tovarăși cari au interes comun într’o afacere. substantiv masculinconsorte

*consoártă f., pl. e (fr. consorte, d. lat. consors, -órtis, din con-, împreună, și sors, sortis, soartă). De multe orĭ iron. Soție, nevastă: s´a certat cu consoarta. – Și masc. Principe consort, soțu uneĭ regine domnitoare. substantiv masculinconsoartă

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiconsort

consort  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular consort consortul
plural consorți consorții
genitiv-dativ singular consort consortului
plural consorți consorților
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z