COLORÍST, -Ă s.m. și f. Pictor care excelează în armonizarea culorilor. ♦ Cel care colorează stampe, hărți etc. [Cf. fr. coloriste]. substantiv masculin și feminincolorist
COLORÍST, -Ă s. m. f. 1. pictor care excelează în armonizarea culorilor. 2. cel care colorează stampe, hărți etc. 3. (cinem.) specialist care realizează culoarea personajelor, după modelul conceput de regizor, pentru fiecare cadru în parte. (<fr. coloriste) substantiv masculin și feminincolorist
*coloríst, -ă s. (it. colorista, fr. coloriste). Pictor care știe să pună bine colorile [!] unele lîngă altele, să coloreze bine. Colorator, acela care colorează stampele, gravurile, hărțile ș. a. substantiv masculin și feminincolorist
coloríst s. m., pl. coloríști substantiv masculin și feminincolorist
colorist m. 1. pictor abil a întrebuința colorile; 2. cel ce colorează stampe, hărți, etc. substantiv masculin și feminincolorist
COLORÍST, -Ă, coloriști, -ste, s. m. și f. Pictor care se distinge printr-un simț deosebit al culorii. – Din fr. coloriste. substantiv masculin și feminincolorist
COLORÍST, coloriști, s. m. Pictor care se distinge prin coloritul tablourilor sale. substantiv masculin și feminincolorist
colorístă s. f., g.-d. art. colorístei; pl. coloríste substantiv masculin și feminincoloristă
colorist substantiv masculin și feminin | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | colorist | coloristul | coloristă | colorista |
plural | coloriști | coloriștii | coloriste | coloristele | |
genitiv-dativ | singular | colorist | coloristului | coloriste | coloristei |
plural | coloriști | coloriștilor | coloriste | coloristelor |