cíncilea (al) m. și a cíncea f., num. ord. Care vine după al patrulea rînd: anu al cincilea, al cincilea an, clasa a cincea, a cincea clasă. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumecincilea
cíncilea (al ~) num. m., f. a cíncea; al V-lea/al 5-lea, a V-a/ a 5-a articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumecincilea
CÍNCILEA, CÍNCEA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”: de obicei cu valoare adjectivală) Care se află între al patrulea și al șaselea. ◊ Expr. A fi a cincea roată la car (sau la căruță) = a se afla pe un plan cu totul secundar, a fi de prisos. – Cinci + le + a. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumecincilea
CÍNCILEA, CÍNCEA num. ord. (Precedat de articolul « al », « a ») Care se află între al patrulea și al șaselea. Al cincilea copil. A cincea zi. ▭ Coloana a cincea v. coloană. ◊ E x p r. A fi a cincea roată la car (sau la căruță) = a fi de prisos. ◊ (Substantivat) Apoi venea al patrulea ș-al cincilea, cu scorneli, care mai de care mai încornorate. DELAVRANCEA, H. T. 105. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumecincilea
al cincilea expr. v. a cincea roată la căruță. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumealcincilea
a cincea roată la căruță expr. persoană lipsită de importanță / de prisos. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeacincearoatălacăruță
cíncilea (al) m. și a cíncea f., num. ord. Care vine după al patrulea rînd: anu al cincilea, al cincilea an, clasa a cincea, a cincea clasă. temporarcincilea
al cincilea expr. v. a cincea roată la căruță. temporaralcincilea
a cincea roată la căruță expr. persoană lipsită de importanță / de prisos. temporaracincearoatălacăruță