cheanț definitie
- Vezi aici mai multe rimecheanț
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuch
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuche
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cunț
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuanț
cheanț, V. cleanț. temporarcheanț
cleanț (ea dift.) n., pl. urĭ (sîrb. klanac, trecătoare, drum accidentat. V. clanț, clonț). Vest. Loc accidentat plin de petriș, de bolovanĭ, de stîncĭ orĭ de rîpe (BSG. 1922, 163). Colț de stîncă: fugea zdrăncănindu-șĭ paloșu de cleanțurile din cale (NPl. Ceaur, 45). – Și cheanț, janț, zgheanț, stîncă. În Serbia geanț, țanc, colț de stîncă: geanțu de la Babacaĭa. temporarcleanț