cervánă (cerváne), s. f. – Varietate de unguraș, plantă erbacee (Lycopus europaeus). Origine necunoscută. Cihac, II, 48 (și Conev 44) pornesc de la sl. črŭvĕnŭ „roșu”, fiind o plantă folosită în vopsitorie, însă Tiktin îi contrazice. Este probabil ca etimonul propus de Cihac să fie exact, dar să fi existat o confuzie în ce privește planta, cum se întîmplă adesea în botanica populară. substantiv feminincervană
CERVÁNĂ, cervane, s. f. Numele a două specii de plante erbacee cu frunzele crestate pe margine, cu florile albe (Lycopus exaltatus și europaeus). substantiv feminincervană
cervánă s. f., g.-d. art. cervánei; pl. cerváne substantiv feminincervană
cervană f. plantă cu flori mici albe, pe din lăuntru cu puncte roșii-purpurii (Lycopus). [Slav. ČERVENĬ, roș, după coloarea punctelor floarei]. substantiv feminincervană
CERVÁNĂ, cervane, s. f. Numele a două specii de plante erbacee cu frunzele crestate pe margine, cu florile albe și cu fructele nucule (Lycopus exaltatus și europaeus) – Et. nec. substantiv feminincervană
cervană | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | cervană | cervana |
plural | cervane | cervanele | |
genitiv-dativ | singular | cervane | cervanei |
plural | cervane | cervanelor |