cepui definitie
- Vezi aici mai multe rimecepui
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuce
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cucep
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuui
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cupui
cepuí (a cepui) (a pune cepuri, a curăța arbori) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cepuiésc, imperf. 3 sg. cepuiá; conj. prez. 3 să cepuiáscă verb tranzitivcepui
CEPUÍ, cepuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A împreuna cu cepuri două bucăți de lemn. 2. A curăța un arbore de ramuri. – Cep + suf. -ui. verb tranzitivcepui
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluicepui
| cepui verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)cepui | cepuire | cepuit | cepuind | singular | plural | ||
| cepuind | cepuiți | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | cepuiesc | (să)cepuiesc | cepuiam | cepuii | cepuisem | |
| a II-a (tu) | cepuiești | (să)cepuiești | cepuiai | cepuiși | cepuiseși | ||
| a III-a (el, ea) | cepuiește | (să)cepuiai | cepuia | cepui | cepuise | ||
| plural | I (noi) | cepuim | (să)cepuim | cepuiam | cepuirăm | cepuiserăm | |
| a II-a (voi) | cepuiți | (să)cepuiți | cepuiați | cepuirăți | cepuiserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | cepuiesc | (să)cepuiască | cepuiau | cepuiră | cepuiseră | ||