canoniza definitie

CANONIZÁ vb. I. tr. A pune, a trece pe cineva decedat în rândul sfinților. [< fr. canoniser, cf. lat. canonizare]. verb tranzitivcanoniza

CANONIZÁ vb. tr. 1. a trece pe cineva în rândul sfinților. 2. a institui ca regulă, a considera sacru. (<fr. canoniser, lat. canonizare) verb tranzitivcanoniza

CANONIZÁ, canonizez, vb. I. Tranz. A așeza, a pune, a trece o persoană decedată în rândul sfinților. – Fr. canoniser (lat. lit. canonizare). verb tranzitivcanoniza

canonizá (a ~) vb., ind. prez. 3 canonizeáză verb tranzitivcanoniza

canonizà v. a pune în rândul sfinților (la Catolici). verb tranzitivcanonizà

CANONIZÁ, canonizez, vb. I. Tranz. A trece o persoană decedată în rândul sfinților. – Din fr. canoniser, lat. canonizare. verb tranzitivcanoniza

*canonizéz v. tr. (lat. canonízo, -áre, d. vgr. kanonízo). Pun în număru sfinților. verb tranzitivcanonizez

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluicanoniza

canoniza verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a)canoniza	canonizare	canonizat	canonizând	singular	plural
		(a)canoniza	canonizare	canonizat	canonizând	canonizând	canonizați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	canonizez	(să)canonizez	canonizam	canonizai	canonizasem
	a II-a (tu)	canonizezi	(să)canonizezi	canonizai	canonizași	canonizaseși
	a III-a (el, ea)	canonizează	(să)canonizai	canoniza	canoniză	canonizase
plural	I (noi)	canonizăm	(să)canonizăm	canonizam	canonizarăm	canonizaserăm
	a II-a (voi)	canonizați	(să)canonizați	canonizați	canonizarăți	canonizaserăți
	a III-a (ei, ele)	canonizează	(să)canonizeze	canonizau	canonizară	canonizaseră

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z