bund definitie

credit rapid online ifn

BUND s.n. Asociație, confrerie; confederație (în Germania și Elveția). [Pl. -duri. / < germ. Bund]. substantiv neutrubund

BUND s. n. asociație, confrerie; confederație (în Germania și Elveția). (< germ. Bund) substantiv neutrubund

credit rapid online ifn

bund (livr.) s. n., pl. búnduri substantiv neutrubund

BUND, bunduri, s. n. (Livr.) Asociație, confrerie; confederație (în Germania și Elveția). – Din germ. Bund. substantiv neutrubund

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibund

bund  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bund bundul
plural bunduri bundurile
genitiv-dativ singular bund bundului
plural bunduri bundurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z