buccinator definitie

credit rapid online ifn

BUCCINATÓR s.m. Mușchi al obrajilor, cu rol în masticație și în expulzarea forțată a aerului din plămâni. ♦ Nerv din regiunea obrajilor. [< fr. buccinateur]. substantiv masculinbuccinator

BUCCINATÓR s. m. 1. mușchi al obrazului, cu rol în masticație și în expulzarea forțată a aerului din plămâni. 2. nerv maxilar inferior. (< fr. buccinateur, lat. buccinator) substantiv masculinbuccinator

credit rapid online ifn

buccinatór s. m., pl. buccinatóri substantiv masculinbuccinator

BUCCINATÓR, buccinatori, s. m. Mușchi facial cu ajutorul căruia poate fi expulzat, cu putere, aerul din plămâni. – Din fr. buccinateur. substantiv masculinbuccinator

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibuccinator

buccinator  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular buccinator buccinatorul
plural buccinatori buccinatorii
genitiv-dativ singular buccinator buccinatorului
plural buccinatori buccinatorilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z