bruno definitie

credit rapid online ifn

BRUN, -Ă adj., s.n. Cafeniu-închis. // adj., s.m. și f. (Om) cu părul negru, cu ten negricios; brunet, oacheș. [< it. bruno, fr. brun]. adjectivbrun

BRUN, -Ă I. adj., s. n. (de) culoare cafeniu-închis. II. adj., s. m. f. (om) cu părul negru și ten negricios; brunet, oacheș. (< fr. brun) adjectivbrun

credit rapid online ifn

BRUN, -Ă, bruni, -e, adj. 1. Cafeniu-închis. 2. (Despre oameni) Cu părul negru și cu tenul negricios; oacheș. – Fr. brun. adjectivbrun

*brun, -ă adj. (fr. brun, it. bruno, d. vgerm. brun, ngerm. braun). Cafeniŭ bătînd în negru. Cu ochiĭ brunĭ (căpriĭ saŭ negri), oacheș. Subst. Om oacheș. adjectivbrun

brun1 adj. m., pl. bruni; f. brúnă, pl. brúne adjectivbrun

brun2 s. n. adjectivbrun

brun a. 1. de coloare galbenă închisă bătând în negru; 2. cu părul brun. adjectivbrun

BRUN, -Ă, bruni, -e, adj., s. n. 1. Adj. Cafeniu-închis. 2. S. n. Culoare brună (1). (Despre oameni) Care are pielea negricioasă și părul negru; brunet, oacheș. – Din fr. brun. adjectivbrun

BRUN, -Ă, bruni, -e, adj. 1. Cafeniu-închis. Codrule... Eu văd numai pete roșii-brune. Dar jalea vestitelor oști Doar tu o poți spune. BENIUC, V. 97. ◊ (Poetic) Și la vintul din pustie, la răcoarea nopții brună, Piramidele din creștet aiurind și jalnic sună. EMINESCU, O. I 44. 2. (Despre oameni) Cu părul negru și (mai ales) cu tenul negricios; brunet, oacheș. Nu le-ar putea cineva deosebi dacă... n-ar fi una brună și alta blondă. NEGRUZZI, S.I 327. adjectivbrun

Bruno m. 1. (St.), fundatorul ordinului Cartuzienilor lângă Grenobla (1030-1101); 2. (Giordano), filozof italian, adversar al scolasticei și al aristotelismului, ars la Roma în 1600. temporarbruno

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibruno

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z