BRIZÓR s.n. (Text.) Cilindru cu garnitură de sârmă de ferestrău, adaptat la toba mare a cardelor din filatură, care servește pentru destrămarea ghemotoacelor. [< fr. briseur]. substantiv neutrubrizor
BRIZÓR s. n. cilindru cu garnitură de sârmă de ferăstrău, adaptat la toba mare a cardelor din filatură, servind pentru destrămarea ghemotoacelor. (< fr. briseur) substantiv neutrubrizor
brizor substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | brizor | brizorul |
plural | brizoare | brizoarele | |
genitiv-dativ | singular | brizor | brizorului |
plural | brizoare | brizoarelor |