boacter definitie
- Vezi aici mai multe rimeboacter
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cubo
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuboa
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuer
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuter
boacter, boacteri s. m. (pop.) polițist. temporarboacter
boácter, -i, (boactăr), s.m. – 1. Funcționar, angajat al primăriei; cel ce strânge impozitele. 2. Cantonier (ALR 1964: 872). 3. Paznic de noapte, polițist. 4. Paznic de câmp, gornic, vătav, pândaș (ALR 1971: 421). – Din germ. Wächter „paznic” (DA cf. DER). temporarboacter