blazare definitie
- Vezi aici mai multe sinonimeblazare
- Vezi aici mai multe rimeblazare
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cubl
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cubla
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cure
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuare
BLAZÁRE s.f. Faptul de a (se) blaza; plictiseală. [< blaza]. substantiv femininblazare
BLAZÁRE s. f. Faptul de a (se) blaza; plictiseală, dezgust. substantiv femininblazare
blazáre s. f., g.-d. art. blazắrii substantiv femininblazare
BLAZÁRE s. f. Faptul de a (se) blaza. – V. blaza. substantiv femininblazare
blazá (blazéz, blazát), vb. – A deveni indiferent, a obosi. Fr. blaser. verb tranzitivblaza
BLAZÁ vb. I. refl. A se plictisi, a se dezgusta de toate. ♦ tr. A face pe cineva incapabil de emoții, de impresii puternice; a face insensibil, indiferent la toate. [< fr. blaser]. verb tranzitivblaza
BLAZÁ vb. refl., tr. a (se) plictisi, a (se) dezgusta de toate, incapabil de emoții, indiferent. (< fr. blaser) verb tranzitivblaza
BLAZÁ, blazez, vb. I. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină plictisit și dezgustat de toate sau de ceva. – Fr. blaser. verb tranzitivblaza
blazá (a ~) vb., ind. prez. 3 blazeáză verb tranzitivblaza
BLAZÁ, blazez, vb. I. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină plictisit, dezgustat, indiferent. – Din fr. blaser. verb tranzitivblaza
BLAZÁ, blazez, vb. I. Refl. A deveni plictisit și dezgustat de toate. ◊ T r a n z. A toci (cuiva) sensibilitatea sau gustul, prin impresii puternice, des repetate. Nenumăratele succese l-au blazat. verb tranzitivblaza
*blazéz v. tr. (fr. blaser, de orig. neșt.). Slăbesc simțurile, tocesc gustu: destrăbălarea l-a blazat. verb tranzitivblazez
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiblazare
| blazare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | blazare | blazarea |
| plural | blazări | blazările | |
| genitiv-dativ | singular | blazări | blazării |
| plural | blazări | blazărilor | |