bizar definitie
- Vezi aici mai multe sinonimebizar
- Vezi aici mai multe rimebizar
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cubi
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cubiz
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuar
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuzar
BIZÁR, -Ă adj. (adesea adv.) Ciudat, straniu; extravagant; supărător. [< fr. bizarre, cf. sp. bizarro – mărinimos]. adjectivbizar
BIZÁR, -Ă adj. (și adv.) ciudat, straniu, extravagant; supărător. (< fr. bizarre) adjectivbizar
BIZÁR, -Ă, bizari, -e, adj. (Adesea adverbial) Ciudat, straniu, extravagant. – Fr. bizarre. adjectivbizar
*bizár, -ă adj. (fr. bizarre, d. sp. bizarro, viteaz; it. bizzarro). Fantastic, extravagant, straniŭ: spirit bizar. Adv. în mod bizar. adjectivbizar
bizár1 adj. m., pl. bizári; f. bizáră, pl. bizáre adjectivbizar
bizár2 s. n. adjectivbizar
bizar a. 1. ciudat și neobișnuit; 2. fantastic și caprițios. adjectivbizar
BIZÁR, -Ă, bizari, -e, adj. Ciudat, straniu, extravagant. Cine-a putut avea această idee bizară? SADOVEANU, Z; C. 29. [Stil] exagerat, necorect, plin de comparații bizare. GHEREA, ST. CR. II 119. O lume întreaga de închipuiri umoristice îi umpleau creierii, care mai de care măi bizară și mai cu neputință. EMINESCU, N. 42. ◊ (Adverbial) Nu lua seamă ce bizar îl priveau ochii de aur ai pasării ce se deșteptase pe ramura candelabrului.. ANGHEL, PR. 47. adjectivbizar
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibizar
| bizar adjectiv | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | bizar | bizarul | bizară | bizara |
| plural | bizari | bizarii | bizare | bizarele | |
| genitiv-dativ | singular | bizar | bizarului | bizare | bizarei |
| plural | bizari | bizarilor | bizare | bizarelor | |