bitter definitie

credit rapid online ifn

BÍTTER s.n. Băutură alcoolică preparată prin macerarea anumitor substanțe în alcool de ienupere. [Scris și biter. / < fr., engl. bitter, germ. Bitter, cf. ol. bitter – amar]. substantiv neutrubitter

BITTER [BÍTĂR] s. n. băutură amară, preparată prin macerarea anumitor substanțe în alcool de ienupăr. (< germ. Bitter, fr., engl. bitter) substantiv neutrubitter

credit rapid online ifn

bítter (germ.) [e pron. ă] s. n., (sorturi, porții) pl. bítteruri substantiv neutrubitter

BÍTTER, (2) bitteruri, s. n. 1. Lichior amar, consumat ca aperitiv. 2. Sort, porție de bitter (1). [Pr.: bităr] – Din germ. Bitter. Cf. fr. bitter. substantiv neutrubitter

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibitter

bitter  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bitter bitterul
plural bittere bitterurile
genitiv-dativ singular bitter bitterului
plural bitteruri bitterelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z