bistrițeáncă s. f., g.-d. art. bistrițéncei; pl. bistrițénce substantiv femininbistrițeancă
BISTRIȚEÁNCĂ, bistrițence, s. f. Femeie originară sau locuitoare din municipiul Bistrița sau din județul Bistrița-Năsăud. – Bistrițean + suf. -că. substantiv femininbistrițeancă
bistrițeancă | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | bistrițeancă | bistrițeanca |
plural | bistrițence | bistrițencele | |
genitiv-dativ | singular | bistrițence | bistrițencei |
plural | bistrițence | bistrițencelor |