BINAURÁL, -Ă adj. binauricular. (< engl. binaural) adjectivbinaural
binaural adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | binaural | binauralul | binaurală | binaurala |
plural | binaurali | binauralii | binaurale | binauralele | |
genitiv-dativ | singular | binaural | binauralului | binaurale | binauralei |
plural | binaurali | binauralilor | binaurale | binauralelor |