bimembru definitie

credit rapid online ifn

BIMÉMBRU, -Ă adj. Cu două membre, cu doi membri. ◊ Propoziție bimembră = Propoziție în care există ambele părți de propoziție principale (subiectul și predicatul). [Cf. it. bimembre]. adjectivbimembru

BIMÉMBRU, -Ă adj. cu două membre, cu doi membri. ♦ propoziție ~ă = propoziție în care există și subiectul și predicatul. (< it. bimembre) adjectivbimembru

credit rapid online ifn

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibimembru

bimembru  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bimembru bimembrul bimembră bimembra
plural bimembri bimembrii bimembre bimembrele
genitiv-dativ singular bimembru bimembrului bimembre bimembrei
plural bimembri bimembrilor bimembre bimembrelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z