BERKELEÍSM s.n. Sistem filozofic antiștiințific, care susține că însușirile lucrurilor și înseși lucrurile nu sunt decât senzații ale omului, cauza acestor senzații fiind Dumnezeu. [Pron. ber-clism. / < fr. berkeleysme, cf. Berkeley – filozof idealist englez]. substantiv neutruberkeleism
BERKELEÍSM BER-CLISM/ s. n. sistem filozofic antiștiințific care susține că însușirile lucrurilor și înseși lucrurile nu sunt decât senzații ale omului. (< fr. berkeleysme) substantiv neutruberkeleism
berkeleism substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | berkeleism | berkeleismul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | berkeleism | berkeleismului |
plural | — | — |