berbecel definitie

credit rapid online ifn

BERBECÉL, berbecei, s. m. Berbecuț. (1). – Din berbec + suf. -el. substantiv masculinberbecel

berbecél m., pl. eĭ. Dim. d. berbec. substantiv masculinberbecel

credit rapid online ifn

berbecél s. m., pl. berbecéi, art. berbecéii substantiv masculinberbecel

berbecel m. 1. berbece mic; 2. varietate de struguri; 3. Tr. și Buc. pasăre numită și capra dracului (Lanius). substantiv masculinberbecel

BERBECÉL, berbecei, s. m. 1. (Zool.) Berbecuț. 2. (Ornit.) Sfrâncioc mare. – Berbec + suf. -el. substantiv masculinberbecel

BERBECÉL, berbecei, s. m. Berbecuț. Tu-mi aduci berbecelul cel med drag din turma noastră! GALACTION, O. 158. Și-și avea Tudor ș-avea Tot cinzăci de mielușei, Mielușei cam berbecei. ȘEZ. III 212. substantiv masculinberbecel

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiberbecel

berbecel  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular berbecel berbecelul
plural berbecei berbeceii
genitiv-dativ singular berbecel berbecelului
plural berbecei berbeceilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z