atletic definitie

ATLÉTIC, -Ă adj. De atlet, de atletism. [Cf. fr. athlétique, lat. athleticus]. adjectivatletic

ATLÉTIC, -Ă I. adj. referitor la atletism. II. s. f. ~ ușoară = atletism; ~ grea = sportul cu halterele. (< fr. athlétique, lat. athleticus) adjectivatletic

ATLÉTIC, -Ă, atletici, -e, adj. De atlet, de atletism. – Fr. athlétique (lat. lit. athleticus). adjectivatletic

*atlétic, -ă adj. (vgr. athletikós). De atlet. adjectivatletic

ATLÉTIC, -Ă, atletici, -ce, adj. 1. De atlet, de atletism; ca de atlet. – Din fr. athlétique, lat. athleticus. adjectivatletic

atlétic (a-tle-) adj. m., pl. atlétici; f. atlétică, pl. atlétice adjectivatletic

atletic a. privitor la atlet: putere atletică. adjectivatletic

ATLÉTIC, -Ă, atletici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. De atlet, de atletism; ca de atlet. 2. S. f. (În sintagmele) Atletică ușoară = atletism. Atletică grea = sportul cu halterele. – Din fr. athlétique, lat. athleticus. adjectivatletic

ATLÉTIC, -Ă, atletici, -e, adj. De atlet. Îmi închipui că nu-i vorba de isprăvile atletice ale fiului dumitale. SADOVEANU, N. F. 158. Ca zei, în pieptul lumii să sădească Amor, dreptate și avînt atletic. NECULUȚĂ, Ț. D. 27. adjectivatletic