atare definitie

atáre adv. și pron. indef. – Astfel, de asemenea. – Mr. a(h)tare, megl. ftari, (h)tari. Lat. tālis „asemenea” ar fi suficient pentru a explica forma rom. (pentru -a, cf. acătare). Totuși, formele dialectale, ca it. (co)tale, v. fr. itel (› fr. tel), v. prov. aital (› prov. tal), v. sp. atal (› sp. tal), indică faptul că este vorba de o compunere, care probabil nu este aceeași în toate cazurile (cf. REW 8543). Pușcariu 159 se gîndește la o compunere *eccum talis sau atque talis; însă în DAR îl consideră pe a- inexplicabil. *Eccum talis este forma care pare cea mai potrivită cu mr. și megl. Este cuvînt invariabil (ca și care, cutare); totuși, uneori apare un pl. analogic atari. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeatare

atáre¹ adj. pr. antepus m. și f. g.-d. f. sg. atári pl. m. și f. atári articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeatare

atáre² (ca ~) loc. adj., loc. adv. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeatare

atare pr. astfel de. [V. acătare]. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeatare

ATÁRE adj. invar. Astfel de...; asemenea. O atare problemă. ◊ Loc. conj. Ca atare = deci, în consecință. – Lat. eccum-talem. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeatare

atáre pron. demonstrativ (var. din acătare). Vechĭ. Azĭ lit. În această calitate, asemenea, ast-fel de: eștĭ milostiv, și ca atare l-aĭ ajutat. Vechĭ. Azĭ Trans. Vre-unu, vre-una: atare om. – Pl. tot atare, ca și acătare și cutare. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeatare

ATÁRE, atári, adj. pron. (antepus) Astfel de...; asemenea. O atare problemă. ◊ Loc. conj. Ca atare = deci, în consecință. – Lat. eccum-talem. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeatare

ATÁRE adj. invar. (Precedat de art. nehot. și urmat de substantivul pe care îl determină) Asemenea, astfel de... O atare propunere va fi bine primită de tatăl său. PAS, L. I 120. ◊ Loc. conj. Ca atare = deci, prin urmare, în consecință. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeatare

acătare pr. fig. excelent, însemnat: și eu acătare poamă nu sunt, dar nici fiece pasăre nu mă mănâncă PANN. [Lat. ECCU TALEM, de unde scurtat atare și cutare). articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeacătare