AROMATIZÁRE s.f. Acțiunea de a aromatiza. ♦ Transformare prin diferite procedee a unei hidrocarburi parafinice într-o hidrocarbură aromatică. [< aromatiza]. substantiv femininaromatizare
AROMATIZÁRE, aromatizări, s. f. Faptul de a aromatiza. – V. aromatiza. substantiv femininaromatizare
AROMATIZÁ vb. I. tr. A da (unei substanțe) miros plăcut, adăugându-i aromate. [< fr. aromatiser, cf. lat.t. aromatisare]. verb tranzitivaromatiza
AROMATIZÁ vb. tr. 1. a da (unei substanțe) miros plăcut, cu aromate. 2. a transforma într-o hidrocarbură aromatică. (< fr. aromatiser, lat. aromatizare) verb tranzitivaromatiza
AROMATIZÁ, aromatizez, vb. I. Tranz. A da un miros sau un gust plăcut unei substanțe cu ajutorul aromatelor. – Fr. aromatiser (lat. lit. aromatizare). verb tranzitivaromatiza
aromatizá (a ~) vb., ind. prez. 3 aromatizeáză verb tranzitivaromatiza
aromatizà v. a parfuma cu aromate. verb tranzitivaromatizà
AROMATIZÁ, aromatizez, vb. I. Tranz. A da un miros (sau un gust) plăcut unei substanțe, amestecînd-o cu aromate. verb tranzitivaromatiza
AROMATIZÁ, aromatizez, vb. I. Tranz. 1. A da un miros sau un gust plăcut unei substanțe cu ajutorul aromatelor1. 2. A obține (prin diverse procedee chimice) o hidrocarbură aromatică. – Din fr. aromatiser, lat. aromatizare. verb tranzitivaromatiza
*aromatizéz v. tr. (vgr. aromatizo). Amestec cu aromate, parfumez. verb tranzitivaromatizez
aromatizare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | aromatizare | aromatizarea |
plural | aromatizări | aromatizările | |
genitiv-dativ | singular | aromatizări | aromatizării |
plural | aromatizări | aromatizărilor |