ARCHEBÚZĂ s.f. Armă de foc din evul mediu, asemănătoare cu pușca. [< fr. arquebuse]. substantiv femininarchebuză
ARCHEBÚZĂ s. f. armă de foc din evul mediu, asemănătoare cu pușca. (< fr. arquebuse) substantiv femininarchebuză
ARCHEBÚZĂ, archebuze, s. f. Veche armă de foc, asemănătoare cu pușca. – Fr. arquebuse. substantiv femininarchebuză
*archebúză f., pl. e (fr. arquebuse, d. it. arcobugio și archibugio, d. arco, arc, și bugio, gaură). Pușcă primitivă din evu mediŭ. substantiv femininarchebuză
archebúză s. f., g.-d. art. archebúzei; pl. archebúze substantiv femininarchebuză
archebuză f. veche armă de foc anterioară muschetei și puștii: printre mii de săbii și mii de archebuze AL. (= fr. arquebuse). substantiv femininarchebuză
ARCHEBÚZĂ, archebuze, s. f. Veche armă de foc, asemănătoare cu pușca. – Din fr. arquebuse. substantiv femininarchebuză
ARCHEBÚZĂ, archebuze, s. f. Veche armă de foc semânînd cu o pușcă. substantiv femininarchebuză
archebuză | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | archebuză | archebuza |
plural | archebuze | archebuzele | |
genitiv-dativ | singular | archebuze | archebuzei |
plural | archebuze | archebuzelor |