APOCÉNTRU s. n. punct al orbitei unui corp ceresc unde acesta se află la cea mai mare distanță de corpul central în jurul căruia se mișcă. (< fr. apocentre) substantiv neutruapocentru
apocentru substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | apocentru | apocentrul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | apocentru | apocentrului |
plural | — | — |