APERSONALIZÁRE s. f. depersonalizare nevrotică, ca un deficit de responsabilitate matură de a se conduce în viață. (< a- + personalizare) substantiv femininapersonalizare
apersonalizare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | apersonalizare | apersonalizarea |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | apersonalizări | apersonalizării |
plural | — | — |