ANTROPOZOFÍE s.f. Concepție mistică și credință mistică care înlocuiește pe Dumnezeu cu ființa umană divinizată. [< fr. anthroposophie]. substantiv femininantropozofie
ANTROPOZOFÍE s. f. concepție și credință mistico-religioasă care înlocuiește pe Dumnezeu, cu ființa umană divinizată. (< fr. anthroposophie) substantiv femininantropozofie
ANTROPOZOFÍE s. f. Concepție filozofică mistică influențată de teozofie și care pretinde că este cea mai înaltă idee și formă a religiei. – Fr. anthroposophie. substantiv femininantropozofie
ANTROPOZOFÍE s. f. Cale de cunoaștere a lumii și a omului care abordează și dimensiunile spirituale ale acestora. – Din fr. anthroposophie. substantiv femininantropozofie
antropozofíe s. f., art. antropozofía, g.-d. antropozofíi, art. antropozofíei substantiv femininantropozofie
ANTROPOZOFÍE s. f. Cale de cunoaștere a lumii și a omului care abordează și dimensiunile spirituale ale acestora. – Din fr. anthroposophie. substantiv femininantropozofie
antropozofie substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | antropozofie | antropozofia |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | antropozofii | antropozofiei |
plural | — | — |