antofítă s. f., g.-d. art. antofítei; pl. antofíte substantiv femininantofită
ANTOFÍTĂ, antofite, s. f. (La pl.) Denumire dată plantelor cu flori; (și la sg.) plantă din acest grup; spermatofită. – Din fr. anthophytes. substantiv femininantofită
antofită | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | antofită | antofita |
plural | antofite | antofitele | |
genitiv-dativ | singular | antofite | antofitei |
plural | antofite | antofitelor |