ANTICĂRÍE, anticării s. f. (Magazin în care se face) comerț cu cărți vechi sau de ocazie. – Din anticar2 + suf. -ie. substantiv femininanticărie
anticăríe (înv.) s. f., art. anticăría, g.-d. art. anticăríei; pl. anticăríi, art. anticăríile substantiv femininanticărie
ANTICĂRÍE, anticării, s. f. (Înv.) Anticariat. – Anticar2 + suf. -íe. substantiv femininanticărie
ANTICĂRÍE, anticării, s. f. Magazin în care se face comerț cu cărți vechi sau de ocazie; comerț cu cărți vechi sau de ocazie. Anticăria aceea în plin aer, bătută de ploi și vînturi, și bolta porții... s-au preschimbat cu vremea în prăvălii cu vitrine încăpătoare. ANGHEL, PR. 16. substantiv femininanticărie
ANTICÁRIE adj. inv. (despre substanțe) care combate cariile dentare. (după engl. anticarious) substantiv femininanticarie
anticărie | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | anticărie | anticăria |
plural | anticării | anticăriile | |
genitiv-dativ | singular | anticării | anticăriei |
plural | anticării | anticăriilor |