anteră definitie

ANTÉRĂ s.f. Mic sac cu polen, situat la partea superioară a staminelor unei flori. [< fr. anthère, cf. gr. antheros – înflorit]. substantiv femininanteră

ANTÉRĂ, antere, s. f. Mică umflătură în vârful staminelor, în care se află polenul. – Fr. anthère (< gr.). substantiv femininanteră

*antéră f., pl. e (vgr. antherós, fem. antherá, înflorit). Bot. Săculețu care e așezat în vîrfu stamineĭ și care conține pulberea fecundantă. substantiv femininanteră

antéră s. f., g.-d. art. antérei; pl. antére substantiv femininanteră

anteră f. Bot. partea staminelui care coprinde polenul floarei. substantiv femininanteră

ANTÉRĂ, antere, s. f. Mică umflătură în vârful staminelor, în care se află polenul. – Din fr. anthère. substantiv femininanteră

ANTÉRĂ, antere, s. f. Mică umflătură în vîrful staminelor, în care se află polenul. substantiv femininanteră