ANECDÓTIC, -Ă adj. Cu caracter de anecdotă. [Cf. fr. anecdotique]. adjectivanecdotic
ANECDÓTIC, -Ă I. adj. cu caracter de anecdotă. II. s. f. schema desfășurării epice a unei povestiri, a unui film etc. (< fr. anecdotique) adjectivanecdotic
ANECDÓTIC, -Ă, anecdotici, -e, adj. Cu caracter de anecdotă. – Fr. anecdotique. adjectivanecdotic
*anecdótic, -ă adj. (d. anecdotă; fr. anecdotique). De anecdote. adjectivanecdotic
ANECDÓTIC, -Ă, anecdotici, -ce, adj. 1. Cu caracter de anecdotă. – Din fr. anecdotique. adjectivanecdotic
anecdótic adj. m., pl. anecdótici; f. anecdótică, pl. anecdótice adjectivanecdotic
anecdotic a. care conține anecdote: biografie anecdotică. adjectivanecdotic
ANECDÓTIC, -Ă, anecdotici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Cu caracter de anecdotă. 2. S. f. Ansamblu al evenimentelor relatate într-o povestire, film etc. p. ext. intrigă, scenariu. – Din fr. anecdotique. adjectivanecdotic
ANECDÓTIC, -Ă, anecdotici, -e, adj. Cu caracter de anecdotă. ◊ Fapt anecdotic = fapt curios, referitor Ia amănunte secundare din viața unei personalități. adjectivanecdotic
anecdotic adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | anecdotic | anecdoticul | anecdotică | anecdotica |
plural | anecdotici | anecdoticii | anecdotice | anecdoticele | |
genitiv-dativ | singular | anecdotic | anecdoticului | anecdotice | anecdoticei |
plural | anecdotici | anecdoticilor | anecdotice | anecdoticelor |